Când iese badea la cosit,
Iese i mândra la prăit.
i la horă duminica,
E tot cu ochii după ea,
i când e joc de alunel,
Mândrua e tot lângă el.
Păi ărăncuă cum e ea,
E drept ca badei i-ar plăcea.
Dar când îi cată vorbă el,
Ea fuge i nu vrea defel,
Dar într-o zi n-a mai răbdat
i i-a spus badea supărat:...
ărăncuă, ărăncuă,
Cu bujori în obrăjori!
De ce-mi caui tu pricină,
Vrei să uit că-mi eti vecină,
Când îmi ii calea-n grădină,
Noaptea când e luna-n nori!
Tocmai când e luna-n nori!
ărăncuă, ărăncuă,
Cu fuiorul prins în brâu!
i-a mers vestea de sfioasă,
Că te-ncui i ziua-n casă,
Dacă ziua eti fricoasă,
Ce cai noaptea la pârău?
Ce cai noaptea la pârău?
De data asta mai fată,
Zi bogdaproste c-ai scăpat!
Dar de te prind eu alta dată,
Să tii că intru în păcat!
ărăncuă, ărăncuă,
Cu bujori în obrăjori!
O să mă aduci în stare,
Să te prind de cingătoare,
Ziua în amiaza mare,
Să-mi dai fraga buzelor!
Să-mi dai fraga buzelor!
Ea fraga buzelor i-a dat,
i-apoi l-a luat i de bărbat.
i-apoi la nunta au jucat,
Cu toi prietenii din sat,
i au mâncat i au băut,
Trei zile nunta a inut!
Trecut-au ani i ani de-atunci
i-acolo în satul dintre lunci,
Gospodărie ca a lor
i voie buna ca a lor,
Nu mai găseti cât ai căta,
Nu mai găseti la nimenea!
ărăncuă, ărăncuă,
Te-au nins florile de mar!
Nu mai eti tu tinerica,
Dar eti încă frumuică,
i-i stă bine ca mămică,
Cu trei fire albe-n par!
Cu trei fire albe-n par!
ărăncuă, ărăncuă,
Cine e ca tine-n sat?
Ai acum o fată mare,
i de ea eti mândră tare,
Că-i din cap până-n picioare,
Cum erai tu altădat'!
Cum erai tu altădat'!
Păi să-i trăiască fetia!
i să o vezi la casa ei!
i să-i trăiască i bădia!
i să vă văd cu nepoei!
ărăncuă, ărăncuă,
Cu bujori în obrăjori!
i ne mai făcui surata
Doi băiei pe lâng-o fată,
Ce vor crete mari odată,
Mândri de măicua lor!
Mândri de măicua lor
