Poveşti cu zâne
Îmi pare rău pentru ce-am spus aseară,
Dar uneori lumea face să pară...
Că se topeşte-n faţa mea.
Şi nu mai pot să zâmbesc ca la poză,
Să mă prefac că viaţa e roză...
E viaţa mea! Spuneai că iubirea-i pe bune,
Că sunt cea mai frumoasă din lume,
Hai mai bine las-o pe mâine,
Oamenii mari nu cred în poveşti cu zâne!
Spuneai că iubirea-i pe bune,
Că sunt cea mai frumoasă din lume,
Hai mai bine las-o pe mâine,
Oamenii mari nu cred în poveşti cu zâne!
Tu parcă eşti de pe altă planetă,
Şi povesteşti de iubirea perfectă...
De parcă ea ar exista,
Dar gândul meu e departe şi zboară,
În alte locuri, seară de seară.
Nu-i vina ta! Spuneai că iubirea-i pe bune,
Că sunt cea mai frumoasă din lume,
Hai mai bine las-o pe mâine,
Oamenii mari nu cred în poveşti cu zâne!
Spuneai că iubirea-i pe bune,
Că sunt cea mai frumoasă din lume,
Hai mai bine las-o pe mâine,
Oamenii mari nu cred în poveşti cu zâne!
Şi-mi pare, pare, pare, pare, pare, rău
Că nimeni nu-nţelege ce simt eu!
Şi-mi pare, pare, pare, pare, pare, rău
Aş vrea să simtă toţi ce simt şi eu!
Astăzi vreau să plec,
Două nopţi cel puţin,
Şi apoi iar să continui la fel.
Hai să trecem peste ziua asta, îţi cer!
Poate mâine o să-mi treacă şi va fi altfel...
Fără paparazzi, fără invitaţii,
Fără telefon... îi las pe alţii...
Te rog iubire,
Că astăzi pot să-mi ies uşor din fire.
Oamenii mari nu cred în poveşti cu zâne!
E viaţa mea! Spuneai că iubirea-i pe bune,
Că sunt cea mai frumoasă din lume,
Hai mai bine las-o pe mâine,
Oamenii mari nu cred în poveşti cu zâne!
Spuneai că iubirea-i pe bune,
Că sunt cea mai frumoasă din lume,
Hai mai bine las-o pe mâine,
Oamenii mari nu cred în poveştï cu zâne!
