Ploua infernal
Și noi ne iubeam prin mansarde
Prin cerul ferestrei, prin cerul oval
Norii curgeau în luna lui Marte
Pereţii odaii erau
Neliniştiţi, sub desene de cretă
Sufletele noastre dansau
Nevăzute într-o lume concretă
O să te plouă pe aripi, spuneai
Plouă cu globuri pe glob şi prin vreme
Nu-i nimic, îţi spuneam, Lorelei
Mie-mi plouă zborul, cu pene
Ploua infernal
Și noi ne iubeam prin mansarde
Prin cerul ferestrei, prin cerul oval
Norii curgeau în luna lui Marte
Şi mă-nălţam. Şi nu mai stiam unde-mi
Lăsasem în lume odaia
Tu mă strigai din urmă: răspunde-mi
Cine-s mai frumoşi: oamenii?... ploaia?...
O să te plouă pe aripi, spuneai
Plouă cu globuri pe glob şi prin vreme
Nu-i nimic, îţi spuneam, Lorelei
Mie-mi plouă zborul, cu pene
Ploua infernal
Și noi ne iubeam prin mansarde
Prin cerul ferestrei, prin cerul oval
Norii curgeau în luna lui Marte
Ploua infernal
Și noi ne iubeam, ne iubeam
Prin cerul ferestrei, prin cerul oval
Norii curgeau în luna lui Marte
Ploua infernal
Și noi ne iubeam, ne iubeam
