Nu știu cum am ajuns în acest loc pustiu

Unde am fost și nici cu cine nu mai știu

Eu cel de ieri nu își imagina

Că voi ajunge să am o insulă doar a mea

Dezamăgit de prea multe ori

În locul unde nu ajung scrisori

Dar m-am grăbit din prostie

Nu m-am gândit cine m-ar iubi pe o insulă pustie

Nu știu cum am ajuns în lumea ta

Dar am îndrăgit-o și nu aș mai pleca

M-ai lăsat în ochii tăi uscați de dor

M-ai învățat în largul lor să zbor

Mi-ai dat curajul să-mi dedic viața mie

Toată dragostea ție

Ca să fim fericiți din prostie

Pe o insulă ce niciodată n-ar mai fi pustie

Pe o insulă ce niciodată n-ar mai fi pustie

Pe o insulă ce niciodată n-ar mai fi pustie

Nu știu cum am ajuns în acest loc pustiu

Unde am fost și nici cu cine nu mai știu

Eu cel de ieri nu își imagina

Că voi ajunge să am o insulă doar a mea

Dezamăgit de prea multe ori

În locul unde nu ajung scrisori

Dar m-am grăbit din prostie

Nu m-am gândit cine m-ar iubi pe o insulă pustie

Nu știu cum am ajuns în lumea ta

Dar am îndrăgit-o și nu aș mai pleca

M-ai lăsat în ochii tăi uscați de dor

M-ai învățat în largul lor să zbor

Mi-ai dat curajul să-mi dedic viața mie

Toată dragostea ție

Ca să fim fericiți din prostie

Pe o insulă ce niciodată n-ar mai fi pustie

Pe o insulă ce niciodată n-ar mai fi pustie

De când ai venit tu

Spune-mi dacă ai vrea

Pe insula mea

Au mai trecut pe-aici

Dar i-am rugat să nu stea

Nu am vrut să rămână

Nici prea mult să se rețină

Poate c-am intuit

Și-am vrut să te aștept pe tine

Pe o insulă ce niciodată n-ar mai fi pustie

De când ai venit tu