Dacă pentru orice bine omul ar fi fost plătit

Toți arginții de pe lume n-ar mai însemna nimic

Dacă pentru orice rele omul ar avea de dat

Traista lui ar plânge goală și-ar îmbătrâni sărac

Cât mai pot, Doamne, să duc săgețile-n spate?

Bine fac, rele primesc, dar merg mai departe

Cât mai pot, Doamne, să duc săgețile-n spate?

Bine fac, rele primesc, și le duc pe toate

Am plecat de-acasă pe când eram fecior

Și-am plecat cu sacul gol să iau viața la picior

Pe drumul meu s-a tot umplut cu necaz și nevoi

Dar l-am cărat cu capul sus prin noroi și ploi

Dă-mi, Doamne, că le duc până mă usuc

Și chiar de mă usuc, mă ridic ca un haiduc

C-am guri de hrănit, suflete de mulțumit și apoi

Urc muntele meu greu în carul meu cu boi

Neamule, de tu nu poți, nu-mi zi că nu pot

C-am trecut prin toate singur educat de plod

C-atunci viața mă trimite să plâng la pământ

Mă ridic și strig că pot, chiar de sunt flămând

Cât mai pot, Doamne, să duc săgețile-n spate?

Bine fac, rele primesc, dar merg mai departe

Cât mai pot, Doamne, să duc săgețile-n spate?

Bine fac, rele primesc, și le duc pe toate

Hai, dă-mi la picioare ca să cad din nou

Și o să mă ridic mai tare, zâmbind ca un erou

Cu vorbe pe la spate, ascuns după perdea

Rămâi, vorbește-n spate, eu stau în fața ta

Și-acum buciumu' sună cu jale

C-am picat din groapă-n groapă și-n sapă de lemn

Când lumea se duce la vale

Am revenit la viață întors din infern

Buciumu' sună cu jale

Într-o lume bolnavă de trenduri și senzații

E locul fără drepturi egale

Unde deștepții observă și proștii fac observații

Cât mai pot, Doamne, să duc săgețile-n spate?

Bine fac, rele primesc, dar merg mai departe

Cât mai pot, Doamne, să duc săgețile-n spate?

Bine fac, rele primesc, și le duc pe toate